Românii, presa și puiul rotisat de la Kaufland

O postare aparent banală a aruncat zilele astea România în aer. 

Pe scurt, o bătrânică a cumpărat 2 pui rotisați că să-i dea de pomană pentru soțul decedat. După ce vânzătoarea a emis bon, femeia a rugat-o să-i taie pe jumătate, ca să-i împartă mai ușor. Doar că vânzătoarea a refuzat, pe motiv că încalcă procedura. La vânzare exista și varianta jumatăților de pui, care erau mai scumpi cu 1,5 RON. Nici macar furia oamenilor care mai erau la coadă nu au induplecat-o, procedura era procedură la magazinul german. Șefa vânzătoarei a întărit acest lucru, fapt care a făcut-o pe bunică să se simtă și mai umilită, după cum reiese din postare. Asta e tot! 

Doar că prin felul în care am încheiat, eu am bagatelizat povestioara, desigur. În realitate, câteva elemente introduse măiestru în ea, gen: “femeie în vârstâ” – “pomană” – “vănzătoare țigancă” – “multinațională” – “angajați reci, distanți” – “români aflați la coadă revoltați” – toate astea au transformat-o într-un Tsunami, care s-a întins pe Facebook. Mii de share-uri, reacții și comentarii. Revoltă, lehamite și cuvinte grele aruncate dinspre cele două tabere, care s-au format instant. Prima tabără laudă respectarea regulilor, cu care ar trebui să ne obișnuim toți, cealaltă acuză lipsa crasă a empatiei și disprețul multinaționalei pentru clienți.

Sunt multe lucruri care pot fi învățate de aici, dar mie remarcabile mi se par trei. 

  1. Importanța presei într-o societate. Povestioare ca acestea sunt mii. Relatări ale unor oameni simpli, care emoționează sau revoltă, stârnind reacții aproape de paroxism, dar care se sprijină pe un mare NIMIC. Nu există nume, declarații ale celor implicați, dovezi și nici martori. Miile de oameni care comentează îl crediteaă cu încredere pe autor, în 98% din cazuri un anonim, și atât. 

Jurnalismul face diferența aici, de aceea cred că trebuie să înțelegem rolul vital al presei. Articolele informative nu doar că te ajută să înțelegi mai bine un lucru, dar prezintă și ceva dovezi. 

V-ați gândit câte povești care au făcut carieră în social media sunt doar povești? A verificat cineva, spre exemplu, dacă relatările care l-au facut celebru pe Marian Godină, s-au și întâmplat? 

Mergeți pe mâna profesioniștilor, așadar, șansele de a fi manipulați sunt infinit mai mici. Și ați sesizat paradoxul aici, bănuiesc. Deși îi acuzăm pe jurnaliști că urmăresc interese ascunse, jucându-se astfel cu mințile noastre, pe site-uri media verificate, fapt pentru care îi strigăm autorului numaidecât: “MINȚI”, pe unul, Grigore Baltag, nume care poate fi inventat, îl credem instant. Nu bun!

2. Recționam emoțional, din impuls, făra să facem un minimum de efort să gândim. Să gândim măcar atât cât să încercăm să aflăm, într-o secundă, dacă ce citim prezintă un minimum de credibilitate. La fel și autorul. 

Nu insist, vă zic doar că printr-un singur click, care m-a dus pe pagina lui, am realizat că omul e scriitor. Din ăia cu imaginație bogată, adică. Care vor să fie citiți. Care au nevoie să își extindă numărul de urmăritori, să își creeze public. Mai mult decât atât, știți ce gen abordează in cărțile lui? SF. Science Fiction, frățioare, how funny is that?

Atenție, nu spun că omul inventează non stop, ci doar că refuzăm să facem lucruri care ne stau la îndemână pentru a ne păstra safe. Nemanipulați. Nemințiți. Isteți. Maturi. Nu naivi! Nu infantili! 

3. Mii de reacții la postare, cum ziceam. Explicații de zeci de rânduri. Timp dedicat și trăiri. Cuvinte grele. Unfriend-uri. Pentru o întâmplare care poate fi falsă. So what? Nu critic nici una dintre părți, mă întreb, doar, dincolo de orice, câți dintre noi mai realizăm singurul lucru care contează din tot ce ni se întâmplă zilnic? Esențialul? Acela că trăim, suntem vii! 

Isteți, naivi, relaxați sau nervoși, cu probleme mai grave sau fără, adolescenți sau seniori, toți avem norocul de a trăi darul vieții pe această Planetă. E șansa noastră, de care trebuie să profităm maxim.

De ce șansa? Am explicat, cât de clar am putut, AICI

Bâtă să fii, și tot înțelegi 😉 

You May also Like...

Olivia Steer sau Șerban Huidu, cine e mai imbecil?
March 25, 2019