Sport

Onoare și mentalitate! Nicu Galerie și PCH

Bistrița, anii 90: o parte dintre câinii care au făcut deplasarea mănâncă gratis la hotelul unde mânca Dinamo: “Coroana de aur”, spunând că plătește colonelul Paraschiv. Adică, nea Nae.

După ce au mâncat aproximativ 100 de inși, vine șeful de sală la el. Ăsta, pe trotuar, afară, mort de beat, nu știa nimic. 300 de inși în spatele lui. Îl întreabă ăla de bani. Nea Nae începe să râdă și scoate buzunarele de la pantaloni pe afară. Erau goale. După care îl întreabă pe șeful de sală, cu vocea aia a lui: “Auzi, bă!? Dacă astea-s urechile, unde-i elefantul?

Read More

Și a ajuns nea Nae dincolo

“Mă, ce plm, câmpie cât vezi cu ochii, iarbă verde, frumoasă, crudă, copaci înalți, flori colorate, un pârâu curge liniștit colea, dincolo sar peștii într-o baltă cristalină, păsărelele cântă, e soare, fără să fie însă prea cald, văd curcubeul, fără să fi plouat … nu înțeleg cum vine asta, pe legea mea … și totul e luminat, ce lumină, fraților, n-ați văzut așa ceva … e … morții mă-sii … ce minunăție jegoasă!

Read More

Thrillerul România-Spania. Profilul psihologic al victimei

Prima observație din raport. Cosmin Contra a analizat meciurile Spaniei singur în casă, numai în puterea nopților și de fiecare dată cu lumina stinsă, cred și eu că i s-a făcut frică! Bine, eu îl menajez acum, ca de la bărbat la bărbat, altfel aș fi zis că s-a pișat pe el. Să te baricadezi cu 5 (cinci) fundași, la tine în curte, cu tribunele pline de daci, toți cu topoare în mână și lupul pe steag, asta denotă spaimă în toată regula. L-o fi controlat Stoichiță la chiloțel!? Pizda mă-sii de treabă, ce rost avea, că mirosea de la oficială.

Read More

În poza asta minunată e HIDOȘENIA lumii

Ce vezi în ea? În stânga, o fetiță veselă și frumoasă, care pare să alerge în jurul axei sale, părintele. Pentru fetițe – așa am auzit, cel puțin, că nu am – tatăl este nu doar punctul lor de sprijin, ci și eroul preferat din poveste. Atât că totul se întâmplă în realitate, my friend, how cool is that!? 😉

Și ce mai vezi? Un copil fericit, probabil, așa cum e și normal să fie toți copiii de pe planetă, râzând, care își îndeplinește, întocmai, menirea: se joacă. E imposibil să nu îți stârnească un zâmbet!

Read More

Negoiță, înțelegi acum cine retrogradează Dinamo?

Încep prin a spune că am o problemă cu “Dinamo suntem noi”. De când mă știu. Iar voi înlocuiți Dinamo cu oricare alt club din lumea asta largă. Când îmi zici “AS Roma”, spre exemplu, eu mă gândesc instant la Totti, nu la suporteri.

Și mai e și problema de bani. Eu iubesc filmul “Gladiatorul”, l-am văzut de vreo 8 ori. Visez scene, îți recit replici întregi, dar asta nu înseamnă că “Gladiatorul” sunt eu și restul milioanelor de fani, ci actorii, regizorul și producătorul.

Read More

Simona și Dumnezeu

Există printre noi oameni care cred că a-l iubi pe Dumnezeu înseamnă să te pedepsești pe tine însuți. Să porți haine lungi, până-n pământ, să îți acoperi capul, să nu ieși în cluburi, să nu înjuri, să nu privești la televizor, să te închini de câte ori treci prin fața unei biserici, să nu bei alcool, să nu mânânci de dulce și așa mai departe. Să NU, în general, asta e ideea. O viață plină de privațiuni, de parcă Dumnezeu te-a lăsat pe pământ să te chinui, nu să trăiești!

Read More

Cum cumpăr eu Dinamo în fiecare zi

Imaginația e una dintre modalitățile prin care ne putem împinge viața la un alt nivel, iar pentru a putea visa cât mai departe, trebuie să citim cât mai mult.

Eu n-am citit, așa că, în fiecare seară aproape, înainte de a adormi, îmi imaginez cum cumpăr Dinamo. Reveria începe cu o postare pe Facebook:

“Vă zic eu, ca să știți, în cazul în care apare informația pe undeva: e adevărat!”

Read More