Negoiță, înțelegi acum cine retrogradează Dinamo?

Încep prin a spune că am o problemă cu “Dinamo suntem noi”. De când mă știu. Iar voi înlocuiți Dinamo cu oricare alt club din lumea asta largă. Când îmi zici “AS Roma”, spre exemplu, eu mă gândesc instant la Totti, nu la suporteri.

Și mai e și problema de bani. Eu iubesc filmul “Gladiatorul”, l-am văzut de vreo 8 ori. Visez scene, îți recit replici întregi, dar asta nu înseamnă că “Gladiatorul” sunt eu și restul milioanelor de fani, ci actorii, regizorul și producătorul.

La fel se întâmplă și în cazul unui club. Dinamo nu e cineva în particular, fie el și personaj colectiv, suporteri, patroni sau jucători, Dinamo e un spirit. La fel și AS Roma, Juve sau Liverpool.

Dar, în același timp, fotbalul fără suporteri nu există, Totti fără ei nu ar fi ajuns mare, ăștia sunt rațiunea lui de a fi. Iar cei mai apropiați, mai pătimași și mereu acolo, constanta existenței unui club, sunt ultrașii. Ei sunt “Gladiatorii”. Nu presa, nu jucătorul care se transferă sau se lasă de fotbal, nu suporterul de fotoliu și în nici un caz patronul. Indiferent cât de mulți bani ar băga, Abramovici nu va fi niciodată Chelsea. Iar motivul e simplu, miliardarul poate pleca oricând, în profit sau pagubă, suporterul rămâne pe loc, cu prezența și sufletul lui. Iar dintre ăștia, am zis deja cine e cel mai îndreptățit să vorbească, indiferent că ne place sau nu, atât timp cât ultrașii își sacrifică timp, familii, serviciu, afaceri și nervi. E greu de înțeles pentru noi, restul, dar clubul ăla e viața lor, iar peluza le este destinul. Nu sunt vorbe mari, pentru că ultrasul chiar ultras moare.

Să-i ia naiba, că mi-aș fi dorit și eu să am o pasiune din asta care să mă consume, dar n-am, așa că îi invidiez. Și accept că Dinamo sunt suporterii ei.

Ce trebuie să înțeleagă toată lumea e asta:

Când spiritul unui club e în pericol să moară, un suporter dedicat e dator să întrețină flacăra vie. Presa critică, publicul dă a lehamite din mână, civilizația strâmbă din nas. So what!? That’s the way it is! That’s the way it works!

Cu alte cuvinte, eu îi felicit pe huliganii lui Dinamo de la Ovidiu! “Drogați”, “golani” sau “bețivi”, cum îi mai cataloghează fiecare.

Gata, domnu’ Negoiță! Sper că ai înțeles, vremea jocurilor de căcat a trecut. Ori bagi bani, ori vinzi clubul pe bune, altfel cei care îl retrogradează sunt ei, suporterii, nu tu!

Afacerea ta numită “Dinamo” va fi doar pagubă de acum încolo, iar numele tău pentru Dinamo e o pată.

Spiritul unui club nu e doar în prima divizie, nu senor, spiritul lui rămâne viu chiar și dacă clubul dispare, pentru că spiritul e în ei. Nume mari din teren se pot dovedi mai târziu meschini și duplicitari pe marginea lui. Generații îi vor duce dorul, va rămâne legenda, chiar dacă de văzut pe teren nu au văzut echipa aia decât bunicii lor și tații. “A fost odată …”, vor începe puștii dialogul cu prietenii lor, în drum spre ore, cu drona școlii, “… un club cu doi câini pe stemă. Mi-a povestit tata. Ce vremuri!”

Negoiță, înțelegi, cumetre?

Nu mai ai viață acolo! Ai distrus juniori, echipă mare, old boys, ai distrus tot! Ai pozat în salvatorul clubului, dar i-ai compromis insolvența și îi periclitezi viitorul.

Reverență, încă o dată, “huliganilor”! Și viață pentru Dinamo doar în onoare, de târât numele lui prin coclauri nu vei reuși nici tu, nici regina Elisabeta, nici mă-sa lui Ștefan cel Mare, în vecii vecilor, amin, fraiere cu pian!

Vinde, pleacă sau du-te dreaq, bagă bani!

You May also Like...

Brigada Diverse la școală. Ce le faceți copiilor voștri?
11/09/2019
Jocurile de noroc. Ce devii și cum scapi de patimă
22/03/2019
Sunt suporterii vinovați pentru infarct? Să-l descifrăm pe Florin Prunea
23/07/2019

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: