Tu ai cui să dai acel telefon?

El este pilotul care a reușit ieri să aducă în siguranță la sol un Airbus A 321, cu 226 de oameni la bord, plus echipajul de 7, fără ambele motoare și tren de aterizare. L-a așezat pe burtă, în porumb. 

Damir Yusupov are 41 de ani, iar pilot este de la vârsta de 32, când s-a înscris la cursurile unei școli de pilotaj. A terminat-o în 2013, iar de atunci lucrează pentru Ural Airlines. A fost făcut căpitan anul trecut și are la activ peste 3.000 de ore de zbor, număr care îl încadrează în categoria piloților experimentați. Înainte fusese avocat. 

Omul nu se consideră un erou, deși inclusiv Putin a vorbit despre el în termenii ăștia. “Am făcut doar ce ar fi făcut oricare alt pilot: am salvat avionul, pasagerii și echipajul”.

Din punctul ăsta de vedere, îl înțeleg. Psihologic vorbind, înainte de a se gândi la oricine, s-a salvat instinctiv pe el. Dar tot cred că este un erou. Știți ce a făcut imediat după ce a evacuat avionul? S-a asigurat că toată lumea se află la o distanță considerabilă, a dat o tură aeronavei, pentru a evalua daunele, apoi s-a întors în cabină, acolo unde își lăsase telefonul, pentru a-și suna soția. Împreună au 4 copii.

Ăsta, faptul că s-a întors la familia lui întreg, în ochii mei îl face un erou. La fel și în ochii familiilor celorlalți aflați la bord, n-am nici un dubiu. Oamenii ăștia se vor ruga tot restul vieții lor ca Dumnezeu să îi dea sănătate.

Multe lecții se pot învăța de aici, dar dincolo de orice, eu aș vrea să ne reamintim toți una aparte.

<<M-a sunat și mi-a zis: “E totul în regulă, toată lumea e în viață”, povestește soția, care nici măcar nu aflase despre ce e vorba, normal, probabil că în momentul ăsta nu știau decât cei implicați în incident. “Am întrebat ce s-a întâmplat, iar el mi-a spus că un stol de păsări a intrat în motoare și că a aterizat într-un câmp. M-am îngrozit, am făcut un atac de panică și am izbucnit în plâns”.>>

Sunt sentimente pe care numai familia ți le poartă, iar trăiri mai sincere ca ale lor nu există! Pentru că asta e tot ce contează, până la urmă, familia e tot ce avem, amintirile cu cei dragi sunt singurele cu care rămânem – bogați, săraci, piloți, rapidiști, zugravi sau medici.

La ce bun un succes în carieră sau potul cel mare la Loto, dacă nu ai cu cine împărți bucuria? La fel se întâmplă și cu necazurile sau durerea.

Asigurați-vă toți, așadar, că aveți cui să dați acel telefon! Și aveți grijă de familiile voastre, pentru că restul e apă de ploaie, iar viața doar o adiere de vânt. Naiba știe când îți intră stolul de păsări în motoare 😉 

Sursa foto: The Guardian.

You May also Like...

Român în pașaport!? Perfect! Ești spectatorul naiv al unui spectacol grotesc
18/07/2019
OAMENI. Și restul oameni. Morții mei!
29/08/2019
Unde îmi poți găsi cartea
30/05/2019
1 Comment

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: